Bătrâneţea este un este o etapă unică a vieţii pentru bunici.Este un sentiment de teamă,de nelinişte,de supărare.Bătrâneţea este un lucru ce nu se poate descrie prin fapte,ci prin cuvinte.Pentru unii oameni,bătrâneţea este cea mai tulburătoare perioadă a vieţii,însă pentru alţii este un prilej de bucurie.De ce?Pentru că stau cu nepoţeii lor.Tot ce îşi doresc
bătrâneii de la familiile lor este şansa de a se reuni şi de a sta alături de ei.Trebuie să ne iubim bunicii şi străbunicii,căci mai târziu o să ne pară rău că nu am avut ocazia să stăm cu ei.Bunica,ah,bunica!Cu mâinile bătătorite de la muncă,dar,totuşi poartă un zâmbet pe chip.Dar nu este mereu un zâmbet de fericire.Câteodată este doar un zâmbet amar din cauza supărărilor.Dar totuşi îmi place să o văd cu un zâmbet de bucurie pe chip.Zâmbetul amar este doar ca să mă vadă pe mine fericită.Zâmbetul ei amar este din cauza supărărilor care le are în suflet.Dar bunică,fi fericită!Şi bunicul,încă mai are putere să ne care în spate şi să se joace cu noi.Şi zâmbetul lui este amar câteodată,dar îi amintesc că sunt mereu lângă el.Poate şi eu greşesc,dar ştiu că niciodată n-o să-i abandonez.
Deci bucuraţi-vă de ce aveţi! Când n-o să-i mai aveţi o să vă pară rău! Bucuraţi-vă că aveţi bunici!Bucuraţi-vă că vă iubesc şi că sunt alături!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu